Ritm și planuri (25–35)

Sindromul ovarelor polichistice (PCOS): simptome și diagnostic

Sindromul ovarelor polichistice (PCOS) este o afecțiune hormonală care, conform NHS, poate afecta pilozitatea, menstruația, fertilitatea și starea de spirit. Simptomele tipice sunt ciclul neregulat sau pauzele lungi între menstruații, pilozitatea accentuată sau căderea părului, dificultatea de a slăbi, acneea și dificultățile de a rămâne însărcinată. Diagnosticul se pune prin analize de sânge pentru hormoni și rezistență la insulină și prin ecografie a ovarelor. Nu există un tratament care să îl elimine, dar medicamentele și schimbările în stilul de viață ajută.

Pe scurt
  • În 2026, NHS a redenumit afecțiunea PMOS (sindrom ovarian metabolic poliendocrin); numele PCOS rămâne larg folosit.
  • Conform NHS, simptomele încep de obicei la pubertate și continuă până la menopauză, putând fi ușoare, severe sau să lipsească complet.
  • Simptome principale: ciclu neregulat, pilozitate accentuată sau cădere a părului, dificultate de a slăbi, dificultăți de a rămâne însărcinată, depresie sau anxietate, piele grasă și acnee, oboseală intensă, pete închise și îngroșate pe gât sau la subraț.
  • Diagnosticul include analize de sânge pentru hormoni și rezistență la insulină și ecografie a ovarelor – NHS face ecografia doar la femei de peste 18 ani.
  • Riscuri pe termen lung conform NHS: diabet de tip 2, tensiune arterială mare, boli cardiovasculare, steatoză hepatică nealcoolică și cancer uterin – controalele regulate le reduc.

Ce este sindromul ovarelor polichistice și de ce se numește acum PMOS?

Conform NHS, aceasta este o afecțiune hormonală care poate afecta creșterea părului și pilozitatea, menstruația, fertilitatea și starea de spirit. Nu există un tratament care să o elimine complet, dar medicamentele și schimbările în stilul de viață ajută împotriva simptomelor.

Pe pagina NHS, revizuită în iunie 2026, afecțiunea se numește acum PMOS – sindrom ovarian metabolic poliendocrin – cu precizarea că până acum a fost cunoscută drept sindromul ovarelor polichistice (PCOS). În acest articol folosim ambele denumiri, pentru că PCOS este numele pe care îl vei întâlni încă cel mai des.

Care sunt simptomele PCOS?

Conform NHS, simptomele încep de obicei la fete și femei tinere în pubertate și continuă până la menopauză, putând fi ușoare, severe sau să lipsească. Principalele sunt:

  • menstruație neregulată sau pauze lungi între cicluri;
  • pilozitate accentuată (hirsutism) sau cădere a părului;
  • creștere în greutate sau dificultate de a slăbi;
  • dificultăți de a rămâne însărcinată;
  • probleme de sănătate mintală precum depresia sau anxietatea;
  • piele grasă și acnee;
  • oboseală intensă;
  • pete închise și îngroșate pe pielea gâtului sau de la subraț (acanthosis nigricans).

NHS notează că aceste simptome sunt frecvente și au multe cauze posibile, așa că prezența lor nu înseamnă automat PCOS – dar trebuie verificate.

Cum se pune diagnosticul?

Conform NHS, dacă medicul de familie suspectează PCOS, poate organiza investigații la un specialist în reproducere sau hormoni – ginecolog sau endocrinolog. Investigațiile includ:

  • analize de sânge pentru nivelurile hormonilor și pentru rezistența la insulină;
  • ecografie a ovarelor – conform NHS, doar la persoane de peste 18 ani.

Cauza afecțiunii este necunoscută. NHS arată că poate fi legată de faptul că insulina și testosteronul nu funcționează corect, iar probabilitatea este mai mare dacă o rudă apropiată are PCOS sau dacă ești de origine asiatică.

Ce să întreb medicul la consultație?

Informațiile de la NHS oferă o bază bună pentru întrebări concrete, astfel încât consultația să fie utilă:

  • Ce analize de sânge îmi veți face și veți verifica rezistența la insulină?
  • Am nevoie de ecografie a ovarelor și la ce specialist mă trimiteți – ginecolog sau endocrinolog?
  • Ce este potrivit pentru mine la ciclu neregulat – pilula combinată, pilula cu progestogen sau sistemul intrauterin?
  • Dacă plănuiesc o sarcină – care sunt opțiunile, de exemplu clomifenul?
  • Ce pot face pentru pilozitate, acnee și oboseală?
  • Ce controale regulate îmi trebuie pentru riscurile pe termen lung – diabet, tensiune, ficat?

Când să mergi la medic?

Conform NHS, trebuie să faci o programare la medic dacă:

  • crezi că ai putea avea PCOS;
  • simptomele îți afectează viața de zi cu zi, munca sau relațiile.

NHS nu are indicații de urgență separate pentru această afecțiune – important este să nu amâni verificarea, pentru că diagnosticul timpuriu permite și urmărirea riscurilor pe termen lung.

Ce tratament există și care sunt riscurile pe termen lung?

Conform NHS, medicamentele depind de simptom: pilula combinată sau cu progestogen ori sistemul intrauterin pentru ciclu neregulat; clomifen pentru fertilitate; spironolactonă sau eflornitină pentru pilozitatea nedorită; metformin (medicament pentru diabetul de tip 2) la oboseală și probleme cu greutatea; creme sau tablete pentru acnee; medicamente pentru slăbit la greutate excesivă. Dacă celelalte metode nu ajută la dificultățile de a rămâne însărcinată, se poate propune „perforarea” laparoscopică a ovarelor, care uneori îmbunătățește șansa unei sarcini.

Ca auto-îngrijire, NHS recomandă alimentație echilibrată, mișcare regulată, slăbit la greutate excesivă și psihoterapie la depresie sau anxietate. Riscurile pe termen lung, conform NHS, includ diabet de tip 2, tensiune arterială mare, boli cardiovasculare, steatoză hepatică nealcoolică și cancer uterin – controalele regulate le reduc.

Cum ajută MyCarrie:

Întrebări frecvente

Pot avea PCOS fără chisturi pe ovare?

Conform NHS, simptomele pot fi ușoare sau pot lipsi, iar diagnosticul se bazează pe analize de sânge și ecografie împreună – tocmai de aceea NHS a trecut la noul nume PMOS, care nu include cuvântul „polichistic”.

Pot rămâne însărcinată dacă am PCOS?

NHS menționează dificultățile de a rămâne însărcinată ca simptom, de obicei pentru că ovarele nu eliberează un ovul în fiecare lună, dar există tratamente – clomifen și, în unele cazuri, o procedură laparoscopică a ovarelor.

Trece PCOS odată cu menopauza?

Conform NHS, simptomele continuă până la menopauză și unele dintre ele pot înceta sau se pot schimba după aceea, dar riscurile pe termen lung pentru sănătate necesită urmărire regulată.

Surse

Articol informativ, repovestit cu propriile cuvinte după sursele indicate. Nu înlocuiește consultul medical; în caz de urgență sună la 112. Dacă observi o inexactitate, scrie la [email protected].

Mai multe despre subiect